• Razvan Bibire
• Feb 5,2006
• opinii

Vanzatorul de oua de poropopircarita

“Hai, ma, lasa papagalu’ ca stim noi cum e munca asta a voastra. N-am io timp ca v-as fi aratat cum se face treaba.” Omul poate sa aiba cam 45 de ani. Neaparat are ghiul si lant gros de aur. A facut bani invartindu-se cum trebuie prin partide si acum e ferm convins ca a avut fler in afaceri.

A spus de atatea ori minciuna aceasta - cum ca a inceput cu 1.000 de dolari stransi cu greu facaand bisnita cu blugi si tigari straine - ca acum chiar o crede.

Ce planificare, ce management al afacerii?! Auzi, tu, marketing… De unde le mai scoateti voi pe astea? Te intreaba in sictir.

Lui nu-i trebuie asa ceva. Tot ceea ce are nevoie se afla in memoria telefonului sau. Si se rezolva rapid. “Auzi, sefu’, cumperi si tu 10.000 de oua de poropopircarita? Cum ce sa faci cu ele? Le imprastii la scolile din subordine. Sau la gradinite. Sau la dispensare. Cum adic ce-ti iese? 10 la suta, ca de obicei”.

Banii vin si se duc. Omul ramane convins ca are un spirit antreprenorial de-l da afara din casa. Ar merita chiar sa i se faca o statuie pentru asta. Din pacate nu toti marlanii reusesc sa inteleaga geniul sau in afaceri.

Mai trece si prin momente de cumpana. De obicei cand se schimba Puterea. Cei veniti sa conduca tara, judetul, orasul, ii zanganesc catusele si-l ameninta cu Tribunalul. Dar el stie ca tot acest circ nu e decat o metoda de negociere. Vor sa-l instiinteze ca pretul lor a crescut.

“Uite, daca eram in locul tau, stiam ce am de facut”. Ti-o zice natural si chiar crede ceea ce zice. Dar, ghinion, nu e in locul tau, nu are timp sa se ocupe cu treburi de astea marunte, el are chemarea afacerii, afacere cu A, sublima, megaepopeica, nemaiintalnita afacere.

Unui astfel de om nu i-as da pe mana nici macar o taraba in piata.

Alte titluri:

1. Galceava in stomac
2. Cum sa devii scriitor de succes in Romania
3. Tutunul dauneaza grav sanatatii