• Razvan Bibire
• Mar 8,2008
• galceava in bucatarie, opinii

Bucate traditionale

Turismul românesc isi pune mari sperante in promovarea bucatelor traditionale. Strainii popositi pe meleagurile noastre sint imbiati cu sarmale, borsuri, cozonaci, chiftele, drob, plachii, tocanite…

Pare ca nimeni nu si-a pus problema cit de traditionale sint aceste mincaruri. Etimologic vorbind, toate aceste exemple provin din imprumuturi din alte limbi, ceea ce poate sugera ca nu românii le-au inventat, ci doar le-au imprumutat.

Sarmalele si-au luat numele din limba turca, ghiveciul provine tot din turca, dar mai exista si in limbile bulgara si greaca, piftia din greaca si bulgara, musacaua este clar o inventie turceasca, drobul - din bulgara si sirba, plachia din greaca.

In ceea ce priveste borsul si ciorba, primul este clar provenit din rusa, iar ciorba a intrat in limba româna pe filiera turca, fiind de origine araba. Dealtfel, “ciorbagiul” era comandantul de regiment de ieniceri, iar regimentul se caracteriza, intre altele, prin faptul ca avea propria bucatarie (popota, cum i s-ar zice azi).

Pilaful este iar de proveninta turca, chiftelele sint balcanice (meglenoromâna, turca, sirba si bulgara), drobul este prezent si in limba sirba si in bulgara, tocana este de origine maghiara, budinca este britanica, iar coliva a intrat din greaca prin intermediul slavonei.

Numai substantivul “mincare” vine din latina.

Eu sint convins ca românii n-au stat, de-a lungul istoriei, sa faca schimb de retete cu vecinii si au avut propriile capodopere culinare. Trebuie doar sa le gasim.

Alte titluri:

1. Inainte de a se inventa franceza, in Franta se vorbea limba romaneasca
2. Ce vrea Budapestea de la Bacau?
3. Ceapa in bucate