Oleg Frunza: pustiul condamnat la 17 ani in Gulag pentru ca a pus drapelul romanesc pe sediul NKVD

Desigur, Oleg Frunza nu mai e un pusti. A implinit chiar azi 88 de ani. Dar, la 17 ani a inaltat drapeul romanesc pe cladirea NKVD (precursorul KGB) in Orhei, in Basarabia ocupata de rusi. Oleg, impreuna cu alti colegi de la Liceul Pedagogic, activa intr-o organizatie clandestina nationalista: Majadahonda, dupa numele orasului spaniol in care luptasera legionarii romani in razboiul civil, si unde isi gasisera sfarsitul Ion Mota si Vasile Marin, liderii Legiunii Arhanghelului Mihai.

În săptămâna de dinainte de Crăciunul anului 1940, Anatol Gumă, președintele organizației „Majadahonda”, a propus o acțiune importantă. Astfel încât, în data de 25 decembrie 1940, pe geamurile Școlii Medii din Orhei au fost lipite afișe anticomuniste. Apoi a fost arborat tricolorul pe trei dintre cele mai importante clădiri din oraș: pe imobilul care adăpostea sediul NKVD-ului, pe clădirea fostei prefecturi, unde se afla sediul Comitetului de Partid Bolșevic, și la Primărie. Link

Oleg Frunza a fost cel care a urcat steagul pe cladirea NKVD, deoarece cunostea casa respectiva, fiind prieten cu copiii fostului proprietar.

In cateva zile, insa, incep arestarile. Dupa jumatate de an de investigatii, aproape toti membrii grupului sunt arestati. Cei care implinisera 18 ani sunt executati prin impuscare. Oleg, fiind minor, primeste o condamnare de 10 ani in lagar.

La încheierea celor zece ani de muncă silnică, a primit o altă sentinţă: domiciliu forţat pe viaţă. „Aceasta însemna că puteam munci, dar nu mi se permitea să am niciun act. Am stat fără paşaport cinci ani, până în 1955, când Hruşciov ne-a eliberat şi ne-au dat un document, dar care nu specifica faptul că sunt cetăţean al Uniunii Sovietice”, spune bărbatul. „Atunci când am luat actele, am decis să plecăm în România, unde s-au refugiat părinţii mei. Nu ştiam adresa lor şi am scris Radiodifuziunii Române, care mi-a răspuns în februarie 1956 şi m-a anunţat că părinţii mei locuiesc în Dej, pe strada Traian. Şi acum păstrez această foaie mică, scrisă în limba rusă”, ne povesteşte Oleg Frunză. Link

Drumul înapoi acasă nu a fost uşor, Ambasada României la Moscova a refuzat să-l repatrieze, pentru că este din Basarabia. Necunoscând legislaţia sovietică, a fost ajutat de un jurnalist polonez, care i-a explicat ce trebuie să facă.

A stat cam 17 ani la Krasnoiarsk, lagar in care-si cunoaste viitoarea sotie, o lituanianca. Eliberat de Hrusciov, se intereseaza prin intermediul Radiodifuziunii Romane de parintii sai si-i descopera la Dej, in Romania. Se intoarce in tara, reprimeste cu peripetii cetatenia romana, bazandu-se pe racirea relatiilor romano-ruse.

Ajunge in Bacau, unde se stabileste. Fiul sau a fost arhitect – Alexandru Frunza. Nora sa lucreaza la Directia Muncii iar azi a fost insotit de o nepoata.

Astazi a primit din partea autoritatilor judetene o diploma, un buchet de flori si o sticla de sampanie. De la Orhei a venit un delegat care i-a inmanat un drapel romanesc, „arma” cu care a luptat contra ocupantilor sovietici.

LĂSAȚI UN MESAJ