Lecția de xenofobie

Carevasăzică, ministrul de externe turc, venit să dialogheze cu „diaspora” turcească din Olanda nu este lăsat să aterizeze, un alt ministru este expulzat rapid înainte să apuce să discute cu concetățenii adunați în fața misiunii diplomatice iar manifestanții turci care au protestat față de aceste măsuri au fost dispersați cu tunuri de apă și poliția călare. Aceste lucruri se petrec în Olanda, țară campioană a democrației și a toleranței interetnice, care ne dă în permanență lecții la acest capitol.

Dar, să ne amintim că, în momentul în care România a încercat să procedeze la fel cu miniștrii maghiari veniți să tulbure apele în cadrul comunității maghiare din țara noastră, europenii cei democrați ne-au luat de urechi și ne-au declarat corigenți la capitolul democrație. Ni s-a reproșat că nu știm să ne purtăm, că mai avem de învățat la acest capitol și să facem bine să ne schimbăm atitudinea.

Ministrul de externe sau ministrul pentru probleme sociale aveau în program întâlniri cu cetățenii turci din Olanda în contextul în care în Turcia urmează să aibă loc un referendum cu privire la sporirea puterilor președintelui Erdogan. Însă, ca peste tot în Europa occidentală, confruntată cu criza economică și cu valul de refugiați musulmani, politicienii au reapelat la naționalism ca argument electoral. Ani de zile ni s-a explicat că occidentalii sunt vaccinați, că sunt civilizați și că nu „mușcă” argumente extremiste. Că doar esticii cei needucați într-ale democrației cad în capcana naționalismului.

Or, după ce au văzut că argumentele xenofobe sunt bune pentru adunat voturi, politicienii au lăsat deoparte rușinea și s-au apucat de treabă. În Marea Britanie numai UKIP țipa pentru ieșirea din UE, însă Conservatorii au decis că e o temă pe care se pot câștiga voturi. La fel și în Olanda: dacă a văzut că discursul naționalist are succes și că Gert Wilders, politicianul extremist, adună voturi, premierul Mark Rutte a adoptat și el argumentele naționaliste, o idee mai moderate, și a reușit să-și readucă partidul în preferințele alegătorilor.

Căci, până la urmă, asta e miza; doar că există o problemă: valul extremist nu are buton de oprire. După alegeri, politicienii mai uita din promisiunile extremiste; alegătorii, însă, nu.

LĂSAȚI UN MESAJ