Bacăul la 1892. Când românii erau minoritari în oraș

0
2

Biblioteca Judeteana Costache Sturdza a digitalizat recent o lucrare de la 1892, Dicționarul geografic al județului Bacău al Ortensiei Racoviță. Cu mentiunea ca ar fi fost de dorit ca lucrarea sa poata fi descarcata .PDF pentru a putea fi studiata in voie, este de apreciat aceasta initiativa care ne aduce niste amanunte extrem de interesante despre orasul Bacau si despre judetul cu acelasi nume, judet care pe atunci era mai mic ca suprafata.

Judetul Bacau avea, de exemplu, 125.736 de ortodocsi cu 211 biserici active, 7 in constructie si 12 inchise. Erau 32.463 de credinciosi catolici, cu 62 de biserici active si 2 in constructie. In judet mai erau si 13.512 mozaici, care nu aveau nici o sinagoga activa, ci numai una in constructie la Tg. Ocna. Mai erau 726 de armeni cu 2 biserici, 2 musulmani si… 4 liber-cugetatori.

In orasul Bacau romanii nu erau majoritari. De fapt, nici un neam nu avea majoritatea absoluta. Din cei 12.875 de locuitori ai orasului, numai 5.110 erau romani. In Bacau vietuiau nu mai putin de 6.122 de evrei, 560 de germani, 485 de unguri, 218 armeni, 33 de greci, 25 de bulgari, 20 de rusi si 20 de italieni. Mai erau cativa polonezi, francezi, elvetieni si un turc.

7.100 de bacauani erau neinsurati, 4390 erau casatoriti, 21 erau divortati si 1164, vaduvi.

Doar 4.481 de bacauani stiau sa scrie si sa citeasca: 2861 barbati si 1618 femei.

Nu toti cetatenii orasului erau supusi Romaniei, cateva sute erau sub protectia diferitelor guverne straine: 382 erau protejati de Austro-Ungaria, 33, de Grecia, 23 de Bulgaria, 20 de Italia, 14 de Franta si 13 de Germania.

Desi evreii erau cei mai multi, acestia nu aveau drepturi politice. Nu puteau alege si nici sa fie alesi, conform legilor de atunci, situatie care s-a rezolvat la 1918 pentru ca, apoi, sa se deterioreze ca urmare a legislatiei anti-semite.

Chiar daca ar fi avut drepturi politice, e greu de spus in ce masura ar fi putut uza de acestea, dat fiind faptul ca dreptul de vot se acorda in functie de avere. De exemplu, din restul de peste 6.000 de cetateni ai orasului, doar cateva sute puteau vota: 252 la Colegiul I, 515 la Colegiul II si 368 la Colegiul III. Asta la Camera Deputatilor. La Senat erau 150 de votanti pentru Colegiul I si 226 la Colegiul II si numai 39 de cetateni eligibili pentru o functie de senator.