La spectacol

– Va rugam sa va inchideti telefoanele mobile, incepe spectacolul!

Iti dai mobilul pe silent, dar, degeaba; langa tine aterizeaza o familie nauca, enervata ca, DUPA ce a inceput spectacolul, locurile lor erau ocupate de altii. Se foiesc, se agita, se tot intreaba” noi ce locuri avem?” si, pana la urma, se ridica si-i scoala pe aia de pe locuri.

Mai trec cateva minute din spectacol.

Alti 3-4 intarziati vin. Se aseaza pe locurile eliberate de ceilalti. Astia, macar, sunt mai calmi. Nu fac galagie.

Nu trece mult, insa, si alta familie descinde, ca la vreo 20 de minute de la inceperea spectacolului. Ii cearta ca s-au asezat pe locurile lor, ii ridica; se aseaza.

Incep sa sporovaiasca iar o nesimtita tot tipa in telefon dupa altii care au intarziat si ei.

– Unde sunteti, mai veniti, noi suntem aici, va asteptam… da’ suntem pe locurile noastre, veniti? A, nu mai veniti> Bineeee.

Noroc ca in foiala si galagia care era in sala de spectacol, nu a remarcat-o nimeni.

Doar eu, sinucigas, i-am zis sa ridice vocea, ca in coltul din stanga nu s-a auzit ce a spus.

– Dar v-am deranjaaaat?!

Mi-am luat bagajele si am plecat. Oricum se vedea execrabil din cauza unui sir de braduti insirati pe marginea scenei.