“Numai în România”

Știți fazele alea de pe rețelele sociale, când cineva se miră de o chestie și exclamă că “numai în România” se putea întâmpla asta? Vrăjeală! Aproape tot ceea ce se întâmplă la noi, se întâmplă și aiurea doar că ori nu vrem noi să vedem, ori este bine ascuns întru beneficiul propagandei. Există, însă, un lucru, totuși, care se întâmplă “numai în România”.

Doar la noi în țară am văzut oameni care să se așeze cu pieptul dezgolit întru apărarea privilegiilor Capitalului. De la Marx încoace am înțeles contradicția perpetuă dintre muncă și capital; chiar dacă i-am dărâmat statuile bărbosului, asta nu înseamnă că filosofia sa poate fi negată. Europa este cuprinsă de frisoane din cauza inegalităților create de abuzurile Capitalului; Franța este în stradă, Portugalia și Turcia au anunțat, subit, creșterea salariului minim, până și în Ungaria vecină se manifestă contra încercării guvernului de a forța angajații să accepte ore suplimentare cu plata amânată.

Doar în România, ca să mă exprim cu un clișeu, lucrurile se întâmplă altfel: creșterile salariale, taxarea corporațiilor, obligarea firmelor străine să-și plătească impozitele în țară, plafonarea dobânzilor și a prețului la gaze sunt întâmpinate cu un strigat de deznădejde și chiar cu proteste din partea… cetățenilor.

Adică chiar din partea celor care ar trebui să beneficieze de aceste lucruri. Pare de-a dreptul ciudat, dar nu inexplicabil. Pentru că, în România, protestele sunt politice, chiar dacă e vorba despre probleme economice. Cei care se crizează că economia se duce de râpă din cauza acestor măsuri sunt aceiași care se crizau din cauza reformei în Justiție, cei care denunțau pretențiile suveraniste ale Guvernului, cei care scuturau cătușe și spânzurau efigii ale unor politicieni.

Interesant, însă, este că mulți alți cetățeni, despre care bănuim că ar avea toate țiglele pe casă, se raliază acestor idei și le aprobă. Pe aceștia Stalin i-ar numi “idioți utili” pentru că, în naivitatea lor, chiar cred sincer sloganurile care li se livrează. Nu asta este relevant, ci faptul că într-o țară ca România se găsesc mii de oameni care refuză să gândească și care preiau fără să filtreze concluziile formulate de unii agenți de influență.

De ce avem o propagandă atât de bine structurată și care lucrează fără piedici împotriva intereselor țării, aici este mult de discutat și ține de faptul că o bună parte a instituțiilor statului lucrează pentru alte entități statale. Uneori chiar pe față.