Despre politica românească

Politica româneasc?

Politica românească a ajuns în stadiul în care bătălia nu se mai dă pentru câștigarea Puterii, ci pentru supraviețuire. Lupta este atât de încleștată și interesele atât de mari, încât liderii politici, atâți câți au mai rămas, nu-și mai propun să ajungă la butoane și să conducă țara, ci să-și conserve măcar status-quo-ul existent și, dacă se poate, să distrugă orice posibilitate a inamicilor de a-și păstra pozițiile deținute.

Explicația constă în faptul că bătălia nu se mai dă între partidele politice, ci între interesele externe care controlează partidele politice. Nu mai e demult un secret că nu PSD, PNL, USR și cine știe ce partide mai există se duelează pe scena politică, ci SUA, Israelul, Germania și Franța, iar partidele și instituțiile statului, ONG-urile sunt doar vehiculele cu care diferitele interese se luptă pentru dobândirea controlului asupra țării.

Partea cea mai puțin plăcută este că o bună parte a cetățenilor chiar crede circul ieftin jucat de politicieni și își pierde energiile în încleștări retorice pe rețelele sociale sau, uneori, pe la mitinguri. Nu este ca și cum astfel de lucruri nu s-ar mai fi întâmplat în istoria noastră, însă, este, probabil, prima oară când o masă atât de mare de români a mușcat poveștile cu anticoruptia sau celelalte basme livrate de organismele responsabile cu propaganda.

E foarte ușor, astăzi, să spui că albul este, de fapt, negru, în condițiile în care capacitatea de discernământ a poporului este grav afectată de colapsul sistemului de educație, dar și de campaniile de manipulare de pe rețelele sociale.

Spunea cineva că, oricât s-ar fi străduit propaganda comunistă să spele creierele românilor, nu s-a reușit acest lucru în 45 de ani, însă, în numai 20 de ani de așa-zis “regim democratic”, românii au uitat să gândească și cred toate aberațiile care li se livrează.