Se intorc copiii “stranierilor”. Ciocnirea sistemelor de invatamant

Din cauza crizei economice, multi dintre romanii plecati la munca in strainatate, in special in Italia, se intorc acasa sau isi trimit in tara copiii pe care i-au luat cu ei sau care s-au nascut in strainatate.

Copiii astia au invatat scoala doar in Italia, au invatat gramatica si ortografia italiana, s-au obisnuit cu o programa mai lejera si acum dau piept cu sistemul romanesc.

Majoritatea copiilor nu stiu sa scrie si sa citeasca romaneste pentru ca, se stie, in italiana exista numeroase exceptii care fac ca scrierea sa nu fie tocmai fonetica. Adica, nu se citeste cum se scrie.

In plus, la matematica, de exemplu, situatia este dezastruoasa, deoarece in Italia programa e mai lejera.

Problema nu este ca ar fi cativa copii in situatia asta; problema este ca exista sute de copii care au inceput anul scolar in Romania veniti din Italia si care, la mijlocul anului scolar, au o situatie catastrofala la invatatura.

Mai ales, ca, in conformitate cu noile reglementari, pentru inscrierea unui copil care vine de la o scoala din strainatate intr-o clasa din Romania nu mai e nevoie de o comisie care sa analizeze nivelul de cunostinte si sa decida in ce clasa va fi inscris, ci, pur si simplu, se urmeaza, cronologic: daca a absolvit clasa a patra in Italia, este inscris in clasa a cincea in Romania.

Desi, poate nivelul de cunostine al clasei a patra din Italia este, undeva, la nivelul clasei a treia din Romania.

Profesorii nu stiu cum sa procedeze. Daca ar fi sa le puna note potrivit cunostintelor, copiii in cauza ar ramane repetenti. Pe de alta parte, copiii nu au nici o vina ca sistemele de invatamant nu se conecteaza. Ei se straduiesc sa ajunga la nivelul celorlalti colegi, dar nu au cum. Pentru ca, dupa cum spuneam, nu pot sa citeasca in limba romana, nu pot sa scrie in romaneste. Trebuie intai sa invete aceste lucruri.

23 COMENTARII

  1. In mare parte ai dreptate: invatamantul romanesc se duce pe copca, la fel cum s-a intamplat in mai toate domeniile dupa 1990.
    Acum, nici copiii veniti din Italia nu cred ca-si dau prea mult interesul sa invete, poate pentru ca stiu ca viitorul lor e alaturi de parinti, tot in Italia, parinti dobitoci care nu i-au invatat sa scrie si sa vorbeasca romaneste… Dar la prostii sunt buni (fiica-mea, in clasa a II-a, a avut un astfel de specimen care nu vorbea bine romaneste, dar se pricepea sa le explice colegelor ce le-ar face daca le-ar prinde… bine ca l-a luat ma-sa inapoi la macaronari, putem dormi si noi linistiti).
    In al doilea rand, nu cred ca trebuie sa le ducem grija: chiar daca raman cu 4 clase, vor mosteni destui bani de la parinti sa le scuipe seminte in cap colegilor care se straduiesc sa termine o scoala, fie ea si de meserii…

  2. Comparatie Romania – Italia.
    Venind in occident cu toata familia, am avut ocazia sa comparam pe viu sistemul romanesc si cel italian. Precizez inca de la inceput ca italienii sunt foarte critici in general, cu toata lumea si pe toate temele. Si desi sunt recunoscuti ca fiind extrem de narcisisti sunt foarte critici ei insisi, cu modul in care se face educatia, cu atitudinea noilor generatii fata de studiu si mai putin cu sistemul de educatie si invatamant din Italia.
    Spuneam ca la noi se face prea multa carte de dragul cartii, punandu-se un prea mare accent pe latura teoretiei stiintifice in detrimentul laturii practice.
    Dar la ce bun ca tinerii nostri bat pe toata lumea oriunde se prezinta la vreun concurs sau la vreo olimpiada stiintifica internationala, daca nu suntem in stare sa le oferim un loc de munca in tara in care sa-si experimenteze si sa-si puna practic in valoare cunostintele teoretice.
    Ne laudam cu un numar imens de diplome de licenta urmate mai toate de cate un master, dar nu suntem in stare sa facem proiecte la nivelul cerintelor de finantare ale UE. Ni se spune permanent: aveti multe de facut in tara, enorm de multe; veniti cu proiecte viabile si va dam bani. Astia, ori sunt cinici, ori sunt smecheri! Ei stiu foarte bine ca, pe de o parte nu avem persoane capabile sa faca proiecte finantabile si pe de alta parte, ca putinele persoane care vor veni cu proiecte care ar indeplini aceste exigente obiective de finantare se vor impotmoli in mocirla birocratiei sugatoare de spagi, guvernata de eterna mizerabila fraza : …dar mie ce-mi iese?
    Am fost socat sa aflu de la conationalii nostri ce lucreaza in domeniul constructiilor din italia, ca meseriasii originari din aceasta tara care pun gresie pe pardoseli, „nu sunt capabili” sa puna faianta pe pereti. Fiecare s-a specializat intr-o anumita faza de lucru si nu se baga unde nu-i fierbe oala. In schimb fiecare dintre cele doua categorii fac o arta din meseria lor, fiind in stare sa puna placile la comanda clientului in mod perfect, chiar si pe o suprafata in valuri daca este nevoie, cu un simt estetic si cu o calitate impecabila!
    In timp ce la italieni se face o pregatire a elevilor pe meserii precise, mergandu-se pana la specializarea lor chiar si pe faze de lucru, deci pe o plaja relativ ingusta, oferind acestora posibilitatea acumularii reale de deprinderi teoretice si practice, la noi pregatirea profesionala, acolo unde mai exista, se face in mod prea generic. La sfarsitul ciclului scolar, tanarul muncitor italian, stie si este in stare sa faca o meserie precisa, si in consecinta poate merge fara frica pentru a sustine o proba de lucru pe o anumita specializare, dupa care poate incepe sa-si castige paine imediat, in timp ce , la noi, tanarul posesor de un certificat de calificare de genul ”Muncitor constructor”, are habar (teoretic) de cate putin din toate; stie cam cum se face, ceea ce face necesar, ca la angajare sa aiba nevoie de un stagiu de practica, de ucenicie, pentru a face fata in mod real exigentelor actuale dintr-o industrie, din ce in ce mai avansata tehnologic, aspect contraproductiv, atat pentru angajat cat si pentru angajator.
    Concluzia:
    „ Invatamantul tehnic romanesc la nivelul mediu, este unul de tip cultura tehnica generala, pregatind muncitori care se pricep cam la toate, dar nu exceleaza in nimic, dupa o mentalitate care pare sa nu fi avansat mai deloc, fata de perioada hei-rupista a industrializarii fortate a economiei romanesti din anii cincizeci, cand practicantii muncilor patriotico-voluntare, erau invitati sa puna umarul acolo unde era nevoie.”
    In zilele noastre, cand progresul tehnico-stiintific cunoaste dezvoltari uluitoare, cand noile tehnologii ne inunda din toate partile, este imperios necesara o diviziune a invatamantului tehnic pe calificari din ce in ce mai specializate. Facand o comparatie vizuala, daca pana acum muncitorul roman era specialist in „trunchiul” de copac, acum e absolut necesara specializarea sa in „ramuri” si chiar in „frunze”!
    In Italia invatamantul mediu superior incepe din clasa a noua si este structurat pe doua niveluri: institute tehnice si licee, cu o durata de studiu de 5 ani.
    Structura anului scolar este oarecum similara cu cea din Romania, cu exceptia faptului ca, (si aici o sa ma aleg cu o multime de injuraturi dar… asta este), se invata si sambata!…
    Institutele tehnice sunt impartite in doua cicluri, primul de 3 ani (echivalentul fostelor noastre scoli profesionale) cu posibilitatea continuarii in ciclul doi, pana la 5 ani (echivalentul liceelor cu profil tehnic din Romania). In programa acestor institute sunt prevazute minim 8 ore de practica pe saptamana (circa 2 zile). Diploma de calificare obtinuta dupa 3 ani da posibilitatea incadrarii imediate in munca, iar cea de 5 ani ofera in plus „Diploma di Maturita”, in baza careia cei care doresc, pot urma cursurile facultatilor tehnice.
    Nivelul mediu de pregatire tehnica este la nivelul asteptarii angajatorilor, in timp ce nivelul cunostintelor generale este, cum s-ar zice la noi, de tipul… „care este”, in primii 3 ani, dupa care creste simtitor prin plecarea celor dornici sa scape cat mai repede la salariu si ramanerea in sistem a acelora care doresc sa-si aprofundeze studiile si eventual sa urmeze studiile superioare.
    Liceele, stiintifice, clasice sau de arta, sunt considerate scoli medii superioare teoretice, sau „de cultura generala”, la sfarsitul ciclului de studiu absolventul primind o „Diploma di Maturita”, cu care, fie se poate angaja in sectoarele administrative din societate sau economie, fie poate merge la facultatile umaniste.
    Aici exigentele si implicit nivelul de pregatire al studentilor (cum sunt numiti elevii de liceu in Italia) este unul de tip elitist in timp ce programa scolara, comparativ cu cea romaneasca este destul de lejera. Elevii nu se plang de faptul ca nu ar avea timp suficient de studiu sau de distractii.
    Uite ca la ei se poate!
    Si daca tot veni vorba de cultura generala. In italia sunt licee stiintifice, echivalentul celor de matemetica-fizica-informatica de la noi la care unul dintre obiectele de studiu obligatorii este limba latina, in timp ce la liceele clasice, doua dintre obiectele de studiu obligatorii sunt limbile latina si greaca veche; doua limbi moarte folosite doar ca antrenament mintal si pentru placerea de a-i citi pe clasicii antici in original!
    La admiterea in universitatile umaniste este obligatorie sustinerea unui test eliminatoriu de cultura generala, inainte de a sustine celelalte probe stiintifice specifice. Motivatia, absolventii vor ocupa functii care ii vor plasa in elita intelectuala a statului Italian, posturi de prestigiu, de contact direct si dialog cu cetetenii, (eventual straini) si se considera necesar pentru aceasta ca persoanele respective sa aiba o cultura generala solida. De dragul imaginii Italiei in lume…
    Si asta, in timp ce la noi se trage tare cu … maneaua!
    Remus Constantin Raclău

  3. Sintagma “plecat la munca in strainatate”este la fel de falsa ca si cea “ramas in tara la munca”. Date statistice arata ca majoritatea romanilor din Vest nu munceste (se acorda majoritatea cu verbul lol), ca cei mai multi dintre cei care muncesc, o fac ilegal, si ca foarte multi sunt angajati in activitati infractionale. Cei care au vrut sa munceasca cinstit, au emigrat definitiv in diverse tari ale lumii. Restul sunt niste turisti pusi pe furat fie statul unde locuiesc, fie direct cetatenii.

  4. @Gigel Contra: esti prost. Majoritatea celor din strainatate muncesc! Si cei care par ca au reusit si vin cu ceva banuti in tara muncesc de rup, de multe ori 2joburi sau chiar 3. Am vazut ca multora va place sa ii stigmatizati pe cei plecati, dar daca tu spui ca majoritatea doctorilor, a profesorilor, a inginerilor, a asistentelor, a electricienilor, a zidarilor etc s-au dus in strainatate la furat, nu esti doar prost, esti un monument de prostie. Cat despre acorduri, te rog sa citesti gramatica academiei romane, volumul 2, sectiunea subiectelor incluse in expresii partitive si apoi sa vii sa dai cu limba pe aici.
    Diferenta de incadrare in clasele scolare vine doar din diferenta de numerotare. Ce e la noi clasa 0, la ei este clasa 1. Nu zic ca nu s-ar putea armoniza putin programele si ca elevii ar trebui sa fie pregatiti putin, pregatire oferita de statul roman gratuit.
    Ceea ce povesteste Remus Constantin este foarte adevarat. Am avut ocazia sa studiez putin la o universitate din Italia. Ceea ce se studia acolo era la vremea aia SF pt Romania. EX: cum reuseste Linux sa faca bani dintr-un soft oferit gratis? Era unul din subiectele de la marketing industrial in anul 2002.

  5. 1. Ovi: hai sa-ti mai spun un secret – in general, din tara pleaca ratatii, adfica persoanele care nu au destula scoala si ca atare nu au reusit sa gaseasca un loc de munca platit decent in Romania. Da, corect, este si categortia intelectualilor, in care cu siguranta nu te incadrezi, din moment ce scrii ZI-SE (adica pui cratima ?!!!!!!!!!!!!!), plus folosesti expresia IN CAZ DE NU STII, in loc de IN CAZ CA NU STII. Mult succes la ce muncesti tu prin Italia, stai acolo, ca daca vii inapoi scade media IQ-ului acestui popor si asa batut de soarta,.
    2. Soarele Ciprului se vede ca te-a batut rau de tot in capatana, frate. In primul rand, esti un mare impostor daca spui aici ca MAJORITATEA EMIGRANTILOR SUNT PROSTI este corect dpdv gramatical. Din toate celelalte puncte de vedere, este, insa, corecta aceasta afirmatie.
    Tu ce ai studiat, ma, in Italia. Ai cetatenie italiana, ma durule ? Sau te-ai multumit cu un pasaport turcesco-grecesc made in Republica Falimentara Cipru ?
    I haven’t giot enough time to bragg aboput the other topics you’ve brought up, but I will soon, no warries, dude. Cheers, fattie !

  6. @Gigi Contra: vad ca insisti. Mai zi-o pe aia cu gramatica, ca o ziceai bine… sau NU! Esti un semidoct care stie el ceva, dar nu stie pana la capat. Citeste putin si “cartulia” despre care am vorbit eu mai sus si te rog sa ma cauti dupa aia. Eu am studiat in Romania si in timpul facultatii am avut ocazia sa merg sa studiez si in Italia. Cat despre emigrantii romani din strainatate, te asigur ca nu-s prosti, doar ca nu toti au multa scoala.
    Pentru ce sa-mi trebuiasca alta cetatenie decat cea romana? In UE ai exact aceleasi avantaje ca oricare alt cetatean. Am spus-o si o repet: mi-as dori sa vad romanii ca o duc la fel de bine cum o duc cipriotii acum ca tara ar fi in faliment. Your English sucks. So do you!

  7. @Gigi Contra: Mai Stie Tot, inteligenta-ntruchipata, te intrebi cine tine pe linia de plutire bugetul Romaniei ?! Foloseste-ti neuronul ala mare si fudul si incearca sa numeri pe deste unitatile industriale ramase inca in picioare dupa Marea Revolutie din ’89 ! Cine crezi ca pleaca de placere din tara lui si unde le vezi tu aici locul celor buni, mai boulene ?! A, si pentru ca vad ca ai tinut sa ne-arati ca stii engleza: fuck off, stonehead !

  8. emigrant cipiot :-))): apartenenta Romaniei la UE este temporara. Acest edificiu se va prabusi intr-o buna zi, si numai anul trecut a fost pe muchie sa cada. Asadar, ai sa te pomenesti scuipat din ce tara zici tu ca esti, si ai sa vezi cum e sa vii acasa pe jos, cu gaina taiata indesata in geamantan. Nu te mai da valoros. Din cati romani stiu ca sunt plkecati, nu e unul care nu si-ar dori sa-si dea o mana ca sa aiba cetatenie straina, numai ca in mare parte, nu au cum sa o ia, din moment ce fie muncesc fara acte legale (din cate aud, este si cazul tau), fie au meserii care nu intra in nomenclatorul dorit de tara respectiva la categoria emigranti.
    Discursul tau suna ca cel al unui frustrat care sufera de grave probleme psihice, singuratate si lipsa de sex cu alta persoana, Probabil ca ai mainile batatorite de cat te-ai autosatisfacut sau, dupa cate este obiceiul la ciprioti, de cat ti-ai frecat-o de maslinul vecinei, si de aia ti s-a dus sangele la buric, sau mai bine spus sub el, lipsind creierasul ala de hrana.
    Cat despre subiectul discutiei, Razvan are dreptate – sunt multi copii nascuti aiurea care vin acum acasa in Romanica si sunt vai de steaua lor, pentru ca sa vii de la caldurica si civilizatie, nimerind intr-un sat pe unde vaca este mijlocul de transport in comun iar oaia tine loc de curva betivilor, nu e prea pe placul unui copil. Copiii astia sunt tristi din moment ce au fost scuipati de catre parinti acasa la coada vacii (dovada cat de bine o duceti prin speluncile alea de prin Occident daca nu va permiteti sa va tineti copiii acolo si ii vomati pe aici prin nenorocirea asta de tara), copiii astia au probleme de comunicare, dat fiind ca nu vorbesc bine romaneste, si copiii astia sunt chinuiti de catre societate, pentru ca apar ca niste paria,
    Cat despre ce tot discuti cu Gigi:
    1. O MAJORITATE, DOUA MAJORITATI. Este substantiv feminin, asa scrie si in DEX. Deci o putem inlocui, pentru genul tau de analfabeti, cu prenumele EA.
    Asadar, EA MUNCESTE, ELE MUNCESC. Asa este acordul. Si inlocuiesc cu MAJORITATE. MAJORITATEA MUNCESTE, MAJORITATILE MUNCESC. Deci nu poti spune MAJORITATEA MUNCESC, pentru ca este echivalent cu EA MUNCESC.
    Ia de te sinucide, dar fa-o incet, ca sa nu fie trista oaia cipriota pe care o tii prin odaie, in chip de amanta.

  9. Tipic romanesc… nu am argumente deci injur si scuip. Razvan nu a pomenit nimic de faptul ca in Romania se intorc DOAR copiii, dar e mai usor sa citim printre randuri. Cu de-alde astia ce pot sa discut? Sa continuam totusi despre gramatica unde stii ceva dar doar partial. Exprimarea “majoritatea romanilor din Vest nu munceste” nu se poate inlocui cu “ea din vest nu munceste” ci se poate inlocui cu “peste 80% din romanii din Vest nu muncesc”. Exprimarea “majoritatea romanilor din Vest nu munceste” include o constructie partitiva. Este corect sa spui “Un grup de emigranti munceste”, dar nu este corect sa spui “Marea majoritate a celor plecati munceste”. Citeste te rog aici, la capitolul 3.3.1 despre acordul intre subiect si predicat in cazul acestor tipuri de expresii: http://www.scritube.com/literatura-romana/gramatica/ACORDUL-DINTRE-SUBIECT-SI-PRED81452316.php Daca totusi nu iti vine sa crezi, mergi si consulta Gramatica Academiei Romane, volumul 2. Succes!

  10. LOL, se vede ca s-a adunat aici ceva energie negativa. Citeam postul ala despre bugetul Romaniei, care ar fi tinut pe linia de plutire, chipurile, de banii stranierilor. Ce inseamna obisnuinta omeneasca, domnule, cum extrapoleaza lumea o treaba apusa de multa vreme.
    Din 2009 incoace, suma anuala bagata in Romania de astia plecatii nu a depasit cate 2 miliarde, fata de 7 miliarde in 2007. Adica nici macar doua procente din PIB. Plus ca ia sa ne gandim unde vin banii astia. Logic, la familiile celor plecati. Care este compozitia de provenienta a celor plecati ? Cam 95% rural, restul urban. Pe ce s-au dus banii primit ? Pe mancarica si pe niscaiva constructii, cheltuieli facute in mediul rural. Adica nefiscalizate, pentru ca in rural cam tot ce cumperi e fara bon, inclusiv materiale de constructii. Iar statul nu primeste X lei daca tu ai dat X lei pe ceva, ci doar pe undeva la 30% din TVA plus taxe.
    Ideea e ca din alea doua miliarde, daca au intrat in bugetul statului 200 de milioane de euro, este bine. Adica pe undeva la 0,15% din PIB. Curat salvare, nenicule… mai ales daca te gandesti cat il costa statul pe statul roman (adica pe astia de platim taxe) ca sa cresti un copil pana la varsta cand produce, la care varsta ala pleaca din tara si toata suma investita de societate, incepand de la alocatie lunara, spitale, invatatori, profesori, scoala, burse samd se duce pe apa Sambetei.

  11. Am citit textul lui Remus Raclau – felicitari, domnule, uite de aia e fain netul, pentru ca mai gasesti din cand in cand cate o persoana inteligenta, culta si civilizata. Foarte interesant ce spuneti, si dincolo de orice altceva, meritati multumiri pentru efortul si timpul petrecut ca sa impartiti cu altii cunostintele dumneavoastra. Jos palaria !
    Cat despre emigrant sau alte glume de oameni care umbla pe net si tot ceea ce fac este sa-si dea cu parerea, uite de aia ti-e jena de internet, de-ti vine sa nu mai intri pe niciun site de genul asta.
    Si inca ceva: nu putem baga in aceeasi oala medicii, asistentele medicale, inginerii, profesorii, economistii si in general specialistii romani care au plecat in Vest, muncesc acolo legal, pe salarii albe, isi platesc impozitele, traiesc decent, nu fura cu puslamalele penale care nu au scoala, sunt analfabete, niste jigodii care pleaca tocmai ca sa fure, ca sa munceasca la negru, sa insele, care nu invata nimic din civilizatia occidentala si de aceea, atunci cand vin in tara se comporta ca niste paracopitate.

  12. Munca la negru este:
    a) optiunea politicianului, daca esti in Romania. Asta pentru ca legile din tara asta sunt facute asa de-an pulea incat tu ca patron esti pus in situatia sa fii nevoit sa furi de la stat, iar tu ca muncitor esti pus in situatia sa nu ai de ales, adica decat sa stai pe bara, mai bine la negru.
    b) optiunea angajatului, in multe tari din Vest, dat fiind ca numai lacomia patronilor face ca sa existe muncitori la negru.

    Tu unde locuiesti, domnule ? In Ciprul turcesc sau ala ortodox ?

  13. Uite ceva ce ma intereseaza, ca deh, sunt din fire curios – aveti in Cipru un teritoriu englez, au ei acolo o baza militara unde nu se poate intra, e stat in stat cum s-ar zice. Ce parere au cipriotii despre treaba asta ? Plus, inca o intrebare – ai fost vreodata in teritoriul ocupat de Turcia ?

  14. Exista in Cipru 3 (trei) arii suverane unde jurisdictia este englezeasca. In cele 3 arii exista cate o baza militara (inclusiv un aeroport si o zona foarte intinsa unde sunt pozitionate antene radar, FM, AM etc). Asa cum e si la noi, in bazele militare nu are acces nici musca. In rest, in ariile respectiva oricine, inclusiv eu, am fost de nenumarate ori. Locuitorii din satele aflate in ariile respective sunt oarecum privilegiati pentru ca multi lucreaza in bazele militare unde nu e niciodata criza. In plus, soldatii care se intorc din Libia, Afghanistan, Irak etc nu merg direct in UK ci se “aclimatizeaza” cu regimul normal de viata prin bazele din Cipru. Adica aia beau, mananca, pun benzina si ies in oras in Cipru. Ca peste tot, exista voci care ar vrea ca englezii sa plece, dar acum cateva luni, cand cateva avioane siriene s-au apropiat de teritoriul cipriot, ia ghici cine a trimis avioane ca sa sperie “vanatul”? Exact, englezii. In plus in Cipru exista o comunitate englezeasca foarte mare. Aia si-au cumparat case acolo stiind ca proprii soldati ii pazesc in caz de ceva. Iti dai seama ca daca dispar bazele, dispar si englezii, astfel Cipru pierde de minim 2 ori.
    Da, am fost in TRNC (Turkish Republic of Northern Cyprus). Mancarea turceasca de acolo nu are nimic a face cu ce ai mancat pana acum. E divina. Berea Efes e delicioasa, iar oamenii primitori. Seara pe la 7-8 se “da stingerea”, adica se inchide aproape tot, iar peisajul iti cam da fiori. Oricum, esti in siguranta acolo si se zice ca cele mai faine zone de pe insula ar fi in partea turceasca.

  15. din diverse experiente tind sa cred ca alte tari sunt mai primitoare cu copii nostri si mai intelegatori privind integrarea strainilor in scolile lor decit propria noastra tara…..se studiaza mult si in afara…depinde de scoala si de copil ca si in romania — excluzind ca sunt copii bi-lingue de la virsta frageda….excluzand ca incep clasa 1 la 5 ani jumate etc etc

  16. Of…de una este vorba în articol de alta discutati voi. Mi se pare trist ca statul roman nu face ceva mai multe pentru acesti copii ca sa-i ajute sa ajungă ajour cu materia si sa nu ramina în urma. Una la mina, ei nu au cerut sa se nasca în strainatate, nici sa fie rupti de tara pe o cunosc, trebuie sa se adepteze la un nou sistem, în acelasi timp sunt hirjoniti și batjocuriti nu numai de copii dar si de profesori care au ciuda pe parinti ca nu i-au invatat română, si probabil tot parinti vor trebuii sa plătească pentru meditații la română și mate din propriu buzunar, asta în cazul ca au banii pentru ăsta.
    Hai sa va spun povestea mea cum este sa fii copil intr-o tara străină. Eu și mama mea am plecat cind eram 13 ani. Ea nu a plecat ca era proasta ci de nevoie. Sa fii mama singură în România nu era ușor acum 20 de ani. Nici acum nu cred ca este. Venita în Norvegia s-a angajat ca femeie de servici la o scoala. Eu am început scoala după o săptămână. Statul norvegian mi-a oferit o invatatoare proprie cu care făceam limba. Restul orelor le făceam cu copii în Norvegiana. Știind engleza limba am invatat-o intr-un an. Nu mi s-a dat note primul an. Ăsta fiind an de acomodare. Dar mi se dădea evaluări. În același timp statul norvegian o plătea pe mama mea sa îmi dea ore la română.
    Sistemul școlar a luat în considerație ca eu am o alta limba materna toți anii mei școlari inclusiv facultate. Și la toate examenele aveam voie sa am dicționar cu mine.
    Cu toate acestea m-am simtit întotdeauna străin cu toate ca am același drepturi ca oricine în tara ăsta. Ginditi-va ca acești copii sunt din copii români și acolo sunt văzuți ca atare. Ajunși un România sunt iar văzuți urât pentru ca sunt din tabăra celor care părăsesc tara. Ce importanta are unde stai sau unde muncești. Suntem cu toții români, și dacă ei aleg sa se întoarcă acasă, statul și locuitorii acestuia ar trebuii sa îi primească cu brațele deschise. Mai ales cind copii nu au nici o vina.
    Și noi dorim sa ne întoarcem în România, și nu pentru ca o ducem rau aici, dar pentru ca dorim ca copii sa facă scoala în Romania. Dar dacă vor fii tratați ca cetățeni de al doilea rang și discriminați, ne mai gindim…