De ce s-a războit Ștefan cel Mare cu turcii?

54

Dacă v-ar întreba cineva acest lucru, ce i-ați răspunde? Pare o întrebare ușoară, dar nu este. Manualele de istorie nu explică clar, cele de literatură mint frumos iar povestea cu ținutul «păgânilor» la distanță și păstrarea credinței strămoșești e doar o poveste deoarece pe turci nu-i interesa să islamizeze Moldova, Imperiul Otoman având o politică de acceptare a tuturor religiilor.

Oricât ar părea de ciudat, confruntările lui Ștefan cel Mare cu turcii, culminând cu bătălia de la Podul Înalt, au fost de natură economică și determinate de o zonă aparent neimportantă și care astăzi nici nu mai face parte din România sau Republica Moldova: Bugeacul.

Bugeacul s-a numit înainte Basarabia și aparținea Țării Românești.

Zona este anexată de domnitorul moldovean Roman I și devine parte integrantă a Moldovei sub Alexandru cel Bun.

Cele două cetăți-port – Chilia și Cetatea Albă – erau esențiale pentru drumurile comerciale către nordul Europei. Neguțătorii plăteau sume importante drept vamă în cele două cetăți, sume care intrau în vistierie.

Chilia este dată de Petru al II-lea al Moldovei lui Iancu de Hunedoara la 1448. Mai târziu, după ce Vlad Țepeș este pus pe tron cu ajutorul trupelor ungare, stăpânirea Chiliei este împărțită între Ungaria și Țara Românească.

La 1462, când Vlad Țepeș era prins în luptele cu turcii, Ștefan, cu ceva ajutor turcesc, încearcă să cucerească Chilia. Nu reușește decât la a doua încercare, după trei ani, cu ajutor polonez.

Sultanul Mehmet al II-lea se înfurie și-i cere lui Ștefan să predea Chilia înapoi Țării Românești, care deja era închinată turcilor.

Voievodul Moldovei refuză și încearcă să cumpere timp mărind tributul cu 50% și trimițând daruri la Stambul.

Un an mai târziu, Matei Corvin intră în Moldova cu gând să-l pedepsească pe Ștefan pentru că a luat Chilia; expediția se încheie dezastruos pentru maghiari.

Pentru a avea liniște din sud, Ștefan încearcă să pună pe tronul Țării Românești un voievod favorabil lui.

De cinci ori l-a detronat pe Basarab Laiota pe care tot el îl pusese domn, însă acesta se dădea cu turcii după ce ostile moldovene plecau.

Dar nu numai ungurii sau turcii erau deranjați; Genova, care dețineau câteva colonii în Crimeea, începe să fie îngrijorată de creșterea influenței lui Ștefan în regiune și le cere coloniștilor să ia măsuri.

Așa că, la 1471, convinși de genovezi, tătarii invadează Moldova și fac mare prăpăd, retrăgându-se cu pradă bogată și mii de robi, lucru care va determina o expediție de pedepsire anul următor, trupele moldovene, cu sprijin polonez, invadând teritoriile tătărești.

Ca să nu mai lungim lucrurile, știm că la 1475, Ștefan îi învinge pe turci la Podul Înalt, este înfrânt anul următor la Războieni, însă cele două cetăți rămân încă zece ani sub stăpânire moldovenească.

Abia la 1484 turcii le cuceresc și încorporează zona la Imperiu sub numele de Bugeac.