1 Mai nu e despre mici si bere

Oricat ar parea de ciudat pentru foarte multa lume, ziua de 1 Mai nu este declarata zi libera pentru ca salariatii sa poata chiuli legal de la munca si sa se indoape cu mici si sa bea bere. Nici pentru ca adolescentii sa traga o raita la mare si sa sparga banii de la mamica si de la taticu’ si, apoi, sa se imbete ca porcii pe plaja.

Ziua aceasta este data libera pentru aducerea aminte si comemorarea celor care au murit pentru ca muncitorii sa aiba o viata decenta, sa nu mai fie obligati sa lucreze cate 10 ore pe zi, fara concedii, pentru ca minorii sa nu mai fie fortati sa presteze munci grele si platite prost.

Este despre dreptul la asociere in sindicate care sa lupte cu patronatele pentru ca salariatii sa nu mai fie considerati animale de povara de care te poti debarasa cand nu-ti mai place de ochii lor sau cand cer o leafa decenta.

Ziua de 1 mai este despre muncitorii impuscati de Politie sau de Armata atunci cand faceau greva pentru a-si cere drepturile; oricat ar parea de ciudat, ziua de munca de opt ore nu s-a nascut din spuma marii iar patronatele nu intampinau delegatiile muncitoresti cu mici si mustar.

E drept, astazi nu mai avem nici muncitori si nici sindicate. Traim in cea mai buna din lumile posibile si nu avem nevoie nici de un Cod al muncii care sa apere drepturile salariatului, nici de sindicate, iar cand un salariat se plange ca patronul ia sapte piei de pe el, il sfatuim sa tina capul plecat si sa fie multumit ca are un loc de munca.

Daca se intampla vreo minune si se mai face cate o greva, huiduim lucratorii care incearca sa-si apere drepturile si-i aplaudam pe patronii care dau afara “elementele turbulente”.

Pentru ca asa am fost conditionati: sa nu indraznim sa gandim ca se poate si altfel.

LĂSAȚI UN MESAJ