Planul „Potcoava”. Când de fake-news se folosesc guvernele

Acum 20 de ani, NATO pornea o agresiune fără precedent împotriva unei țări. Războiul contra Iugoslaviei a făcut victime civile – peste 2500 de morți – și pagube materiale de ordinul miliardelor de dolari. A demonstrat cum folosirea știrilor false, a dezinformării la nivel guvernamental poate determina condamnarea la moarte a unor țări.

Agresiunea de 78 de zile contra Iugoslaviei s-a bazat pe articole de presă și pe dezinformări practicate de guverne. Publicația Le Monde Diplomatique amintește, jenată, de câteva dintre ele: „Sârbii au ucis între 100.000 și 500.000 de persoane”, anunța postul tv francez TF1; „sârbii și-au ars victimele în cuptoare similare celor de la Auschwitz”, titra Daily Mirror sau „jucau fotbal cu capetele celor uciși, smulgeau copiii din burțile mamelor și îi ardeau”, după cum a declarat ministrul german al apărării, social-democratul Rudolf Scharping, citat copios de mass-media occidentală.

Și aș insista pe Germania, pentru că această țară a fost cea mai înverșunată în răspândirea informațiilor false, care-i acuzau pe sârbi. Punctul culminant a fost publicarea așa-zisului „plan Potcoava”, un document care ar fi dovedit că sârbii programaseră purificarea etnică în Kosovo.

Le Monde Diplomatique îl numește „una dintre cele mai răsunătoare manipulări de la sfârșitul secolului al XX-lea”, pentru că difuzarea sa de către Germania a servit drept pretext pentru intensificarea bombardamentelor.

Documentul nu a fost distribuit de către conspirationiști, ci chiar de către guvernele occidentale, de către NATO și de către instituții media respectabile. Este interesant că încă de la difuzarea sa, „planul Potcoavă” a ridicat semne de întrebare.

De ce sârbii l-ar fi botezat „Potkova” ca în croată și nu „Potkovica” ca în sârbă? S-a trecut, însă, repede peste acest aspect precum și peste altele pentru că nemții voiau neapărat să distrugă Iugoslavia.

Ceea ce s-a și reușit…