La ce, naiba, mai votăm?!

A făcut senzație declarația președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a dat de înțeles că voturile euroscepticilor nu contează, ei nu vor fi reprezentați în structurile europene pentru că nu li se va permite reprezentanților acestora să primească funcții de conducere. „Nimeni nu știe, dar ultima dată am respins candidaturile a șase comisari prezentați mie de guvernele naționale”, a spus acesta, precizând că guvernele naționale doar propun comisarii, în vreme ce președintele Comisiei este cel care îi acceptă și le dă responsabilități.

Actualele alegeri pentru Parlamentul European se desfășoară sub semnul creșterii sentimentelor naționaliste în toate țările Uniunii. Popoarele au ajuns la concluzia că, de când au început să renunțe la exercitarea suveranității și și-au lăsat soarta în mâinile Bruxelles-ului, au început să o ducă tot mai rău. Nu doar din punct de vedere social, ci și economic. În vreme ce deciziile care privesc sute de milioane de europeni sunt luate de o mână de oameni, majoritatea numiți și nu aleși, crește îngrijorarea pentru teme care erau aproape necunoscute în urmă cu câțiva ani.

Problema emigrației, de exemplu. O problemă care se vede mai ales în partea occidentală a Europei, acolo unde nou-veniții de pe continentul african nu par a dori nici să se integreze și nici să se adapteze. Iar în loc de răspunsuri la aceste probleme, cetățeanul european primește propagandă. Nici măcar în vremea hegemoniei URSS nu a existat o asemenea ruptură între discursul establishmentului și agenda cetățenilor.

Orice încercare de a deschide căi de dialog pentru a se încerca o detensionare a relațiilor, pentru o negociere pentru o necesară readucere a UE la calea inițială este blocată de birocrația bruxelleză. Este normal, în aceste condiții, ca alegătorii să încerce să transmită un semnal și, în aceste alegeri, partidele eurosceptice să fie mari favorite. Probabil nu vor putea să obțină controlul asupra structurilor europene, dar rezultatul va fi cutremurător. Întrebarea care se pune este ce se va întâmpla după alegeri? Vor recunoaște actualii lideri ai Uniunii că au primit cartonașul galben? Domnul Juncker dă de înțeles că nu.